Revista Presei de Carte -
Sabina Fati - Singura pe Drumul Matasii - 2015

Virgiliu Hodorogea: Suntem imediat după lansarea cărţii doamnei Sabina Fati, “Singură pe Drumul Mătăsii”, la Gaudeamus 2015, o carte deosebită, despre un drum de 15.000 km, din China şi până în România.
Ne interesează foarte mult faptul că aţi traversat o serie de ţări cu nişte culturi deosebit de diferite faţă de cultura noastră română, ortodoxă şi vrem să insistăm pe factorul cultural, dar şi pe factorul religios, dacă puteţi să ne faceţi câteva referiri.
Sabina Fati: Ce să vă spun, în China, spre exemplu, am întâlnit musulmanii din Regiunea Autonomă Xinjiang Uighur, care sunt marginalizaţi de majoritatea chineză Han şi care îşi găsesc cu greu spaţiul de libertate în marea cultură a Chinei.
Sigur, restul ţărilor din China, aş spune chiar dinspre Tianshan, inclusiv această regiune uighură, deci de aici şi până la Marea Neagră avem de-a face cu o cultură islamică să spunem, nu foarte dezvoltată pentru că în Asia Centrală naţiunile s-au născut târziu aşa cum ştiţi şi dumneavoastră.
Înainte să vină sovieticii, să domine acest spaţiu, a existat doar o cultură medievală!...

Virgiliu Hodorogea: Chiar vroiam să vă întreb, Republicile foste Sovietice păstrează ceva din aerul rusesc, există şi ceva urme de ortodoxie pe unde aţi trecut dumneavoastră?
Sabina Fati: Sigur, sunt pe ici pe colo mici biserici.
Aş putea spune că în Alma-Ata există o mare catedrală, o mare biserică ortodoxă, mare ca arhitectură, dar doar o biserică ortodoxă din lemn!

Virgiliu Hodorogea: Unde este exact?
Sabina Fati: În Alma-Ata, în Kazahstan.
Dar regimul sovietic nu a adus Ortodoxia, sigur regimul ţarist poate a încercat s-o aducă.
Nu este foarte pregnantă Ortodoxia în Kazahstan.

Virgiliu Hodorogea: Ce anume v-a atras atenţia dumeanvoastră în mod deosebit în acest pelerinaj extins, am putea spune superextins în cei 15.000 km? Eu am insistat foarte mult pe problema religiei pentru că în aceste zile avem o situaţie deosebită chiar în Occident datorită musulmanilor.
Sabina Fati: Acum nu putem să spunem că problemele sunt din cauza musulmanilor. Adică n-ar fi frumos să facem acestă generalizare ca şi cum despre un român, care ar fi hoţ în italia s-ar spune că înseamna că toţi românii...
Nici aşa toţi musulmanii nu sunt toţi terorişti. Sunt doar câţiva dintre ei. Nu putem să aruncăm această anatemă asupra tuturor. Mulţi dintre ei sunt oameni minunaţi. Te primesc minunat.
Sunt extraordinar de generoşi.
Există şi această extremă care scapă de sub control, dar eu nu m-am întâlnit cu ea.

Virgiliu Hodorogea: Ce aţi putea să ne spuneţi legat de aceşti 15.000 km, în primul rând cât a durat călătoria dumneavoastră şi ce consideraţi că a contat cel mai mult în acestă călătorie. Ce anume va rămas impregnat cel mai puternic?
Sabina Fati: Trebuie să vă spun că în această călătorie am fost pentru testarea graniţelor.
Eu am pornit la această călătorie pentru că poate ştiţi că există o serie de Proiecte Internaţionale de redeschidere a Drumului Mătăsii şi am vrut să văd cum poate fi redeschis Drumul Mătăsii şi dacă el poate fi redeschis pur şi simplu deschizând graniţele.
Şi atunci pentru mine asta a fost primul obiectiv al călătoriei.
Cum să testez graniţele.
Şi drumul meu a şerpuit mult, şi de aceea este vorba de 15.000 km şi nu de 6.000-8.000 km cât are în general una dintre variantele Drumului Mătăsii.
Şi au fost 15.000 de km pentru că eu am făcut zig-zag-uri pentru a testa cât mai multe dintre graniţele posibile şi acesta fiind obiectivul am văzut că graniţele sunt închise şi că uneori nici nu poţi să treci dintr-o ţară în alta sau există de pildă probleme în Tagikistan.
Nu toţi tagiki pot să treacă în Uzbekistan să spunem, deşi în Uzbekistan este o mare majoritate tagikă trebuie să spun, la Buhara şi Samanganul se vorbeşte Persana!

Virgiliu Hodorogea: Deci ideea unor graniţe deschise, similare celor din Europa, ar fi imposibilă acolo?
Sabina Fati: Este posibilă… sau.. nu este posibilă...
Eu cred că nu este posibilă!
Deocamdată acest Drum al Mătăsii este controlat de regimuri aspre, dictatoriale, ţările au mari probleme, au conflicte între ele.
Vorbeaţi de islam.
Există o mişcare islamică de extremă, care strânge din toate aceste ţări oameni, se fac recrutări, dar nu acesta este lucrul cel mai important/grav.
Întrebarea este - putem să deschidem sau nu putem să deschidem Drumul Mătăsii aşa cum era el pe vremea lui Ginghis Han sau a lui Timur Lenk, trecând de ororile acestor doi mari conducători de luptă mongoli?
Este o întrebare la care eu răspund deocamdată cu: NU!
Şi vedem că americanii vroiau să redeschidă Drumul Mătăsii pentru a pacifica zona.
Chinezii vin cu un alt proiect care pare să aibă mai mult succes, care se numeşte "Centura Economică a Drumului Mătăsii" şi prin care vor să lege Europa de China prin linii ferate în primul rând, apoi prin conducte prin care ei să aducă gaz şi petrol dinspre Marea Caspică spre China.
Sigur că în acest fel se poate deschide, dar China va fi probabil cea care va pune mâna pe bunătăţi.

Virgiliu Hodorogea: Deci, China va fi principalul jucător pe această linie?
Sabina Fati: Eu văd doi jucători. Este Rusia, care are deja o uniune Euro-Asiatică şi China care vine cu banii!,..
dar este o concurenţă între cei doi competitori.
Să vedem cine câştigă!

Virgiliu Hodorogea: Totuşi un proiect comun Rusia-China ar avea mai multe şanse de câştig?
Sabina Fati: Ar avea, dar este improbabil…

Virgiliu Hodorogea: Vă mulţumesc foarte mult pentru interviu.