ISTORIA ROMÂNIEI
PRIN CONCEPTE

Autor: Victor Neumann
Editura Polirom

Fragment din prezentarea volumului
Preşedintelui Emil Constantinescu

Gaudeamus 2010






Am să încerc să exprim ceea ce cred şi ceea ce simt într-o formă foarte radicală. Se spunea înainte dacă suntem în stare să discutăm despre concepte şi să-i organizăm o dezbatere. Dacă nu suntem în stare să facem acest lucru, societatea românească nu are nici un fel de viitor şi se va prăbuşi.
Toate interpelările care mi se fac de data aceasta cu multă bunăvoinţă şi uneori chiar cu simpatie, punându-se întrebările dacă mai putem ieşi din această criză care este covârşitor morală , răspunsul meu este categoric da, putem ieşi cu o singură condiţie: să trecem la istorie prin concepte.

Acest lucru reprezintă credinţa mea fundamentală de 20 de ani. Şi pentru aceasta am ieşit din domeniul geologiei şi am păşit în spaţiul civic mai întâi şi ulterior în cel politic, pentru a trece de la acest haos, care nu poate să genereze decât ură în cele din urmă şi o luptă oarbă, la o viaţă democratică organizată pe baza conceptelor. Dacă nu există concepte nu există ideologii. Dacă nu există ideologii nu există partide. Există doar nişte cercuri de interese care cu timpul, în mod categoric, devin clanuri.

Dacă nu există concepte atunci nu există idei, nu există istorie adevărată, nu există proiecte. Dacă nu există proiecte, şi mai ales un proiect naţional elaborat pe baza unei istorii construită prin concepte, nu există solidarizare şi energiile pozitive ale naţiunii se pierd şi intră şi ele în această luptă oarbă.
Ceea ce vedem noi acum este această transformare a luptei de idei într-o luptă oarbă care nici nu mai este o luptă.
Este un fel de resling în care combatanţii se fac că se luptă în faţa unei mulţimi care nu înţelege nimic. Şi este foarte grav că tocmai lipsa conceptelor a transformat societatea românească în galerii de fotbal care nu au nici un fel de idei şi în care nu poţi să emiţi o idee pentru că partizanii unei părţi îi huiduiesc pe ceilalţi pentru că sunt de partea cealaltă. Şi în cele din urmă acestea degenerează exact cum se degenerează pe stadioane.

Şi dacă vreţi să vedeţi viitorul societăţii româneşti în afara conceptelor uitaţi-vă la ce se întâmplă la meciurile de fotbal şi la ce se întâmplă în jurul stadioanelor de fotbal. Dacă asta-i România pe care o doriţi atunci lăsaţi-o să curgă încolo. Şi am să mă refer şi la o problemă absolut personală, pentru că de multă vreme, dar cu deosebire în ultimii 10 ani, la fiecare intervenţie am spus că soluţia pentru o Românie în a cărei mentalitate stă profund înţepenită ideea conducătorului salvator era discutarea conceptului.

În momentul în care a început procesul de negociere pentru U.E. în mod normal elita intelectuală românească şi toată intelectualitatea românească trebuia să discute conceptul şefului de stat în U.E.
Dacă ar fi existat acea discuţie, indiferent că era vorba de Monarh Constituţional, Preşedinte ales de Parlament sau prin vot direct, nu are nicio importanţă, important este conceptul, pentru că vă garantez că toţi, cu excepţia unei singure ţări, tragica poziţie de excepţie istorică a României, ceilalţi se adună mai mult sau mai puţin în jurul unui concept.
O societate românească care a acceptat foarte uşor, în afara oricărui concept de şef de stat european, un preşedinte jucător este o societate care-şi merită pe deplin soarta.

Dacă dorim să avem mai departe un viitor, înseamnă ca elita intelectuală, şi am făcut apel chiar aseară la acea elită intelectuală care nu este prezentă în comunicarea directă, şi aici văd o resposabilitate a tuturor celor care reprezintă mass-media, de a duce acele valori pe care le avem în ţară şi în străinătate şi care nu pot să comunice cu publicul, spaţiul fiind ocupat de persoane care nu au nimic de comunicat sau care vorbesc frumos, fiindcă este o veche maladie românească a priorităţii celor care vorbesc frumos sau care vorbesc în metafore.
Pentru mine a fost un şoc, pentru că, aşa cum discutam mai demult cu Profesorul Victor Neumann, venind dintr-o zonă ştiinţifică deosebirea este foarte clară în domeniul meu între cei care strâng pietre sau dau cu picamerul şi cei care fac ştiinţă pentru că ei lucrează pe bază de concepte. Niciodată între aceştia nu pot exista confuzii. Ei bine, în spaţiul umanistic aceştia se confundă foarte uşor şi au transferat confuzia şi în spaţiul public.
Şi nu profit de faptul că vorbim într-un cerc închis acum, de multe ori se vorbeşte de modul în care am intrat să zicem într-o... am fost părăsit de o parte din intelectualitate într-un moment destul de greu, dar în care ţara mergea înainte.

Acea parte a fost reprezentată de cei care n-au înţeles proiectul. Nu l-au înţeles şi au vorbit despre dezamăgire într-un moment în care proiectul chiar începea să dea rezultate. Pentru că nu l-au înţeles. Să lucrezi cu concepte este greu. Cere un efort de lectura, de înţelegere, un efort de dezbatere, un efort de dialog, de acceptare.
Este mult mai uşor să stai şi să scrii frumos şi să sporeşti confuzia în loc să sporeşti adevărul şi progresul pe această cale.

De aceea cred, şi cu asta închei, că această carte vine la momentul potrivit. Este o carte pe care realitatea o cheamă cu disperare şi sper că va avea ecoul pe care îl merită.



www.polirom.ro