Virgiliu Hodorogea: Suntem la închiderea târgului de carte Gaudeamus 2014, şi o prezenţă devenită familiară la târgul de carte Gaudeamus este domnul Preşedinte Emil Constantinescu, care a venit pentru o lansare de carte deosebită, Toamna Căpitanului, a doamnei Zoe Petre.
O prietenie foarte veche a dumneavoastră cu doamna Zoe Petre am putea spune şi o colaborare inclusiv la nivelul preşedinţiei.
Vreau să vă rog să ne prezentaţi doar o scurtă remarcă vis-a-vis de actulalul context internaţional geopolitic care este deosebit de complex nu numai în Europa dar şi în întreaga lume, după intervenţia Rusiei în Ucraina, după ce China a ajuns practic a doua putere economică mondială. Vă rog domnule Preşedinte.
Preşedintele Emil Constantinescu: Este, ca să spun aşa, un moment bun pentru România într-un context dificil internaţional şi aceasta ne trimite cu gândul mai mult timp în urmă.
Trebuie să ne punem problema ce s-ar fi întâmplat dacă România nu ar fi fost membră NATO, nu ar fi fost membră a Uniunii Europene sau, mai ales, dacă nu ar fi avut un Parteneriat Strategic cu S.U.A.
Poate ar fi momentul să se reevalueze în timp istoria recentă a României şi importanţa acelor gesturi, pentru că în altă situaţie România s-ar fi aflat într-o situaţie extrem de dificilă.
Un al doilea punct bun pentru România este faptul că politica internă a România, apartenenţa la NATO, la Uniunea Europeană şi iarăşi repet, Parteneriatul Strategic cu SUA nu sunt puncte de dispută.
Aceasta a făcut ca pe plan extern - şi pot să confirm acest lucru referindu-mă la toate întâlnirile pe care le-am avut în acest an - să nu existe niciun fel de îngrijorări sau probleme privind rezultatul alegerilor prezidenţiale din România pentru că oricine ar fi ajuns Preşedintele României sau oricine ar ajunge pe un timp previzibil să deţină guvernarea în România, angajamentele ferme ale României faţă de SUA, Uniunea Europeană, Alianţa Euro-Atlantică sunt aceleaşi.
Este una dintre puţinele ţări unde nu au existat voci anti-NATO, nici chiar în momentele în care participarea soldaţilor români pe teatrele de operaţiuni s-au soldat şi cu evenimente tragice pentru România.
Aceasta mă face să cred că ceea ce trebuie acum să se schimbe în politica externă a României este doar accentul pus pe politica regională şi pe relaţiile cu vecinii.
Nu este un secret.
Politica de vecinătate impune acest lucru membrilor Uniunii Europene care se află situaţi la marginea Uniunii Europene.
În toată România nu s-a făcut aproape nimic în acest sens în ultimul timp şi aş vrea să închei cu o idee dintr-un interviu pe care l-am dat la sfârşitul mandatului meu unui mare ziar american.
Am fost întrebat atunci ce a fost prioritar pentru România în mandatul meu: alianţa cu SUA sau construirea unei relaţii solide cu vecinii României?
Răspunsul meu fără ezitare a fost: construirea unei relaţii solide cu vecinii României.
Pentru că atunci când ai o relaţie bună cu vecinii eşti considerat partener important în politica regională.
Dacă nu, ajungi să fii considerat doar un umil reprezentant al unor puteri din afara regiunii.
Aici cred că sunt multe de făcut, mai ales că acum regiune din jurul României a devenit instabilă, o consecinţă nu numai pentru politica regională europeană, dar şi pentru pacea întregii lumi.
Este vorba chiar de o resetare a relaţiilor globale plecând de la acestă confruntare neaşteptată pentru mulţi între Rusia şi Occident, iar România aflându-se chiar în miezul acestui conflict. Şi cred că acum este cazul ca România să joace un rol, nu autoproclamându-se lider, dar tocmai beneficiind de echilibrul intern şi de această poate unică plajă de solidaritate internă şi de înţelegere comună în politica românească.

Virgiliu Hodorogea: Pentru această sursă de stabilitate care este România în clipa de faţă foarte clar recunoscută de Uniunea Europeană, de SUA, mai ales în contextul evenimentelor din Ucraina, graniţa cu Rusia şi nu numai, şi fosta Iugoslavie cu tot ceea ce a fost, credeţi că România ar putea să atragă şi mai multe investiţii în acest moment din Germania, pentru că aţi amintit dumneavoastră la această lansare de carte de ajutorul pe care ni l-a oferit China în 1997, un ajutor pentru relansarea producţiei la Uzina de Automobile Dacia.
Credeţi că ar putea să fie acum un ajutor similar şi din partea Germaniei, în special din partea Uniunii Europene pentru România tocmai datorită faptului că suntem o punte de stabilitate şi echilibru în această zonă a Europei?
Preşedintele Emil Constantinescu: Acestea vin firesc.
Aici nu trebuie făcut nimic.
În momentul în care o ţară este stabilă din punct de vedere politic şi din punct de vedere geopolitic în relaţiile cu vecinii şi aplică o legislaţie simplă şi coerentă pentru sprijinirea investiţiilor şi se leapădă de corupţie, investiţiile vin de la sine.
Investiţiile nu vin ca rezultat al unor apeluri făcute de Preşedinte, făcute de Guvern sau de alte organizaţii guvernamentale sau civice.
NU.
Investiţiile vin atunci când există un fundament şi mai mult, cum am spus, un fundament instituţional şi legislativ, şi un mediu prietenos.
Aceste condiţii sunt întrunite în România.
Mai lipseşte un singur lucru - încrederea românilor în ei înşişi.
Toată evoluţia spectaculoasă din punct de vedere economic a Turciei în contrast cu criza economică din celelalte ţări s-a bazat, aşa cum am constatat prin participarea mea la anumite conferinţe în Turcia unde am ascultat poziţiile conducătorilor marilor companii transnaţionale, pe faptul că muncitorii turci sunt dedicaţi, adică au încredere în ei şi au un scop, au încredere în ţara lor.
Ceea ce lipseşte României este acest lucru foarte simplu - încrederea noastră în noi înşine şi în propria noastră ţară.

Virgiliu Hodorogea: Deci ar trebui să copiem ceva inclusiv de la turci sau de la poporul turc, care lucrează altfel faţă de noi?
Preşedintele Emil Constantinescu: Nu. Toată vremea problema liderilor români a fost să copieze ceva.
Nu. Să nu copieze nimic.
Trebuie să ne recucerim respectul de sine şi demnitatea personală, pentru că demnitatea naţională nu este altceva decât suma demnităţilor individuale şi a respectului pe care fiecare îl avem pentru propria noastră fiinţă.

Virgiliu Hodorogea: Vă mulţumesc pentru interviul acordat.