ARHITECTURA INTERBELICĂ ÎN BUCUREŞTI
Interviu cu Paul Petrovan - Prefectul Bucureştiului

realizat de Virgiliu Hodorogea
în decembrie 2014


“Cred că ar trebui să ne gândim din nou la valorile clasice, să ne punem în valoare acele valori europene spre care tindem, să ne armonizăm şi cred că fiecare dintre noi călătorind în marile capitale europene...avem acum suficiente puncte de reper, avem chiar şi aici în Bucureşti”
Prefectul Bucureştiului - Paul Petrovan








Suntem la o lansare deosebită de carte legată de arhitectura interbelică a Bucureştiului, cu domnul Prefect Paul Petrovan, care are amabilitatea să ne spună câteva cuvinte legate de părerea dânsului vis-a-vis de actuala dezvoltare a arhitecturii Bucureştiului prin comparaţie cu arhitectura interbelică a Bucureştiului care a cunoscut o înflorire deosebită, mai ales datorită tehnologiilor putem spune atât germane cât şi americane şi aici fac referire doar la celebra clădire Palatul Telefoanelor care a fost primul zgârie-nor al Bucureştiului realizat cu tehnologie americană dar şi cu tehnică germană am putea spune.
Care este părerea dumneavoastră acum, în 2014, când sunt cam 70 de ani şi mai bine de atunci? Cum credeţi că a evoluat şi cum credeţi că evoluează Bucureştiul în acest început de mileniu trei după părerea dumneavoastră, domnule Prefect Paul Petrovan?

Prefectul Paul Petrovan:
Deci, să o luăm aşa puţin sistematic. În primul rând cred că este un moment deosebit şi după agitaţia socială din tot acest an cred că este momentul să ne aşezăm, să începem să ne gândim din nou la valori, iar valorile interbelice şi îndeosebi cele din arhitectură, aşa cum aţi precizat şi dumneavoastră, ne dau un reper în opinia mea, ne dau un reper de soliditate, de eleganţă, de cooperare şi cred că, aşa cum spuneam şi la momentul de lansare, nu există valori interbelice şi valori postbelice să spun aşa, ci există doar valori şi, tot aşa cum spuneam citând din istoricul Iorga, cine uită nu merită.
Pot să vă spun ce-mi doresc.
Îmi doresc bineînţeles, la iată 7 ani de când din anumite puncte de vedere, şi le ştiţi mai bine, să zicem politic ne integrăm în Europa, cred că ar trebui să ne gândim din nou la valorile clasice, să ne punem în valoare acele valori europene spre care tindem, să ne armonizăm şi cred că fiecare dintre noi călătorind în marile capitale europene...avem puncte suficiente de reper, avem şi aici în Bucureşti, dar aşa cum spunea cineva, probalil că avem nevoie de nişte ghizi care să ni le arate şi chiar am avut plăcerea şi onoarea să cunosc câţiva dintre ei astăzi, aici.


Ne aflăm la câţiva metri de Calea Victoriei nou modernizată şi din nefericire, spun şoferii, îngustată, şi din fericire, ceilalţi, care încearcă să circule cu bicicletele, sunt foarte fericiţi. Cum vedeţi această noutate pentru capitalele europene şi pentru toate marile oraşe europene, circulaţia auto versus circulaţia cu biciclete şi pietonală?
Prefectul Paul Petrovan:
Voi fi foarte tranşant. Eu Calea Victoriei o văd pietonală în viitor. Aşa mi-o doresc. Probabil că este un impediment în circulaţia auto dar în acelaşi timp cred că dacă vorbim de valori interbelice vorbim de clasicism, cred că vorbind despre Calea Victoriei este o cale la care eu sper modernizată, renovată, o văd pietonală. Poate cu multe festivaluri care să aducă aminte tocmai de această perioadă interbelică. Bineînţeles, când spun pietonală mă gândesc la o coabitare a pietonilor cu bicicliştii.

Ar mai fi zgârie-norii Bucureştiului. Avem de doar doi ani cea mai înaltă clădire construită lângă un mall, pentru că s-au construit foarte multe mall-uri în Bucureşti în ultimii am putea spune 10 ani sau 15 ani, o clădire de aproximativ 163 de metri, ca o comparaţie este cam de 3 ori decât primul zgârie-nor al Bucureştiului, Palatul Telefoanelor, care are în jur de 50-55 de metri. Cum vedeţi această dezvoltare pe verticală a oraşului?
Prefectul Paul Petrovan:
Atât timp cât nu deranjează ansamblul arhitectural al zonei nu văd ca fiind nimic rău. Eu nu sunt arhitect, sunt jurist, mi-e greu să-mi dau cu părerea şi mai bine să ne vedem fiecare de domeniile la care ne pricepem. Cred că sunt destui oameni care să aprecieze din punct de vedere tehnic, dar cred că orice investiţie majoră pe orizontală sau verticală care ar deranja arhitectura zonei şi chiar dacă nu ar deranja-o ar trebui supusă dezbaterii publice pe un timp mai îndelungat.

Un capitol foarte interesant, nu neapărat sensibil, eu l-aş numi deosebit, este Delta Bucureştiului, Delta Văcăreşti cum au numit-o unii specialişti, care s-a dezvoltat pur şi simplu în mod natural în vechiul şantier în care se încerca o construcţie a epocii anterioare şi practic unde natura s-a dezvoltat nestingherită. Cum vedeţi cererea unor ecologişti şi nu numai a unor ecologişti, ci a foarte multe persoane legată de transformarea zonei aceea într-un parc natural, într-o rezervaţie naturală? Delta Bucureştiului au numit-o unii poate prea pretenţios, dar noi am fost acolo, am realizat chiar şi o copertă pentru o revistă de-a noastră şi a fost foarte bine primită de publicul care încă nu ştia ce se află în acea zonă, adică oameni care nu coborâseră încă în Delta Văcăreşti a Bucureştiului.
Prefectul Paul Petrovan:
Acum, tocmai ca jurist şi ca Prefect, îmi daţi voie să nu comentez acest subiect? Pentru că există şi momente în care suntem, trebuie să pronunţ, pe legalitatea unor hotărâri, decizii, care se iau de autorităţile locale. Eu nu vreau să vorbesc despre Delta Văcăreşti. Vreau să vorbesc despre natură, în general. Cred că fiecare dintre noi, mai ales dacă avem şi copii, ne dorim un oraş cu cât mai multă verdeaţă, cu cât mai multe parcuri, cu cât mai multe zone protejate, fie că sunt ca cea în discuţie acum sau altele, şi eu cred că sunt foarte multe şi în jurul Bucureştiului la care ar trebui să ne gândim.
De exemplu, zona Comana, care este o zonă deosebită a Deltei Neajlovului şi sunt foarte multe. Probabil, la fel, nu ştim să le punem încă pe toate în exploatare, dar repet şi eu îmi doresc un oraş verde ca şi dumneavoastră. Nu cred că este nimeni care să îşi dorească altceva. Din păcate uneori balansul între investiţii imobiliare versus protecţia mediului nu înclină spre ceea ce am dori noi, dar fiecare dintre noi şi toţi împreună putem face ceva.


Un ultim punct, aş vrea să aduc în discuţie faptul că Bucureştiul a împlinit venerabila vârstă de 555 de ani în acest an, noi chiar am postat nişte fotografii deosebite de la cea mai grandioasă prezentare de imagini laser proiectate pe o clădire în Europa, nu numai în Europa de Est, pentru că trebuie să recunoaştem, Casa Poporului - Palatul Parlamentului este cea mai mare clădire din Europa în clipa de faţă, şi s-a reuşit atunci un spectacol care a atras atenţia asupra frumuseţii acestei clădiri.
Care este în continuare direcţie pe care se va merge din punct de vedere al Prefecturii pentru o mai bună gestionare a acestei clădiri care este a doua clădire din lume ca dimensiuni?

Prefectul Paul Petrovan:
Prefectura nu are atribuţiuni directe legate de administrarea acestei clădiri.
După cum ştiţi, o serie de autorităţi publice şi centrale îşi au sediul în incinta Casei Poporului, cum este cunoscută pentru cei mai cu părul alb ca şi mine, mai râd că la fel este şi Casa Scânteii cum o cunoşteam noi, acum este Casa Presei Libere. Eu sper ca de fiecare dată să se reuşească punerea în valoare nu doar sub aspectul grandorii, mărimii, ci şi al funcţionalităţii şi acesta a fost într-adevăr un moment cultural foarte important spun eu şi a rezultat un eveniment deosebit.
Chiar eu am asistat cu plăcere la el până târziu în noapte ca şi cred că zeci de mii de alţi bucureşteni şi n-am auzit decât cuvinte de laudă la adresa acestui spectacol. Deci, repet, nu avem atribuţiuni directe în administrare şi nici în luarea de decizii de administrarea a acestei clădiri, dar salut orice iniţiativă legată de evenimente culturale care pun în valoare orice monumente arhitectonice mai vechi sau mai noi.


Eu vă mulţumesc foarte mult. Vor fi încântaţi cititorii site-ului şi ai revistei “Revista Presei de Carte” pentru că vom avea în următoarea săptămână volume interesante care au fost lansate la târgul Gaudeamus 2014, iar această inedită carte lansată astăzi la Muzeul Municipiului Bucureşti, despre arhitectura interbelică din Bucureşti va întregi bogata colecţie de volume lansate la Gaudeamus 2014. Vă mulţumesc pentru interviul acordat.
Prefectul Paul Petrovan:
Şi eu vă mulţumesc şi mulţumesc în primul rând celor care au făcut posibil tot ceea ce s-a întâmplat astăzi aici şi sunt sigur că vor fi la fel de sufletişti şi în continuare.