ARHITECTURA INTERBELICĂ ÎN BUCUREŞTI
Interviu cu Arhitect Radu Vişan

realizat de Virgiliu Hodorogea
în decembrie 2014


“Pe data de 10 decembrie 2014, când va avea loc în cadrul acestei expoziţii simpozionul “Arhitectura Interbelică în Bucureşti”, vom lansa, la iniţiativa asociaţiei noastre, demersul care este gândit să-şi urmeze un parcurs cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti, cu spirjinul Academiei, cu sprijinul Prefecturii, care să ducă în cele din urmă la o soluţionare a acestui fond arhitectural extrem de valoros.”
Arhitect Radu Vişan








Suntem la finalul acestui vernisaj cu domnul Radu Vişan, după ce am ascultat cuvântul Prefectului şi al unui reprezentant al organizatorului expoziţiei, domnul Radu Vişan o să ne spună câteva cuvinte legate de volumul care se va lansa în această săptămână, “Arhitectura Interbelică a Bucureştiului”, dar şi despre această expoziţie inedită unde ne aflăm acum şi care este la doar câţiva metri de Calea Victoriei, cea mai dragă arteră a bucureştenilor, care între timp a devenit şi mai pietonală, mai prietenoasă. Ce ne puteţi spune?
Arhitect Radu Vişan:
Asociaţia alt.F.E.L., Alternative Future European Life, a avut mai multe iniţiative culturale anul acesta, dar şi demersuri care vizează restaurarea centrului Bucureştiului şi în special a arhitecturii moderniste.
Dacă există în principiu un semnal pentru restaurarea clădirilor vechi din Bucureşti, arhitectura modernistă este cea mai puţin observată şi se ştie cel mai puţin despre ea. Chiar zilele acestea noi am avansat către Primăria Municipiului Bucureşti, către mai multe direcţii, către Academia Română, un memoriu prin care invităm în primul rând aceste instituţii, dar vom invita şi O.N.G.-uri, dar şi alte instituţii, până la reprezentanţi politici să dezbatem această problemă a arhitecturii moderniste în primul rând, care nu este încă înscrisă în patrimoniul Bucureştiului, şi în secundar să discutăm în general despre cum ar trebui şi ce soluţii ar trebui să găsim pentru restaurarea centrului Bucureştiului.
Aş aminti că turistic lucrul acesta ar avea un avantaj extraordinar.
Un alt demers pe care noi l-am iniţiat, dar care deocamdată nu a avut sorţi de izbândă, este legat de promovarea unui concept pentru cadourile sau suvenirurile pentru turiştii care vizitează Bucureştiul.
Un alt eveniment pe care noi l-am avut anul trecut, “Oraşul poetului profet”, în pasajul Universităţii , încerca, de asemenea, să atragă atenţia asupra comunicării, lucru extrem de dificil încă între noi românii, între O.N.G.-uri să spunem şi administraţie, între politicieni şi societatea civilă sau civică.
Una dintre problemele majore a motivului pentru care de fapt să-i spunem nu s-au găsit soluţii de 25 de ani, revenind la arhitectura interbelică a Bucureştiului, este lipsa comunicării, a înţelegerii mizei pe care noi o pierdem în fiecare zi, războindu-ne între noi şi uitând să conlucrăm.


Astăzi am avut doi interlocutori foarte importanţi la acest vernisaj de expoziţie, Prefectul Capitalei şi un reprezentant, după cum vă spuneam, al acestei expoziţii organizate la Biblioteca Academiei Române şi aş dori să vă adresez dumneavoastră o întrebare inedită pentru că aţi deschis discuţie despre nou, despre modernism şi arhitectura interbelică.
Ceea ce vreau să vă provoc eu acum este faptul că, dacă cu dânşii am vorbit despre să spunem tehnologiile americane, Palatul Telefoanelor, construcţii germane, pentru dumneavoastră vreau şi am păstrat special o discuţie legată de Bucureşti - Micul Paris, iar între Micul Paris, vechiul Paris interbelic şi sperăm noi, noul Bucureşti şi noul Paris, avem acel “La Defense” din Paris şi aici vreau să vă adresez o întrebare inedită.
Ştiu că la un moment dat a existat un perimetru în spatele noii Biblioteci Naţionale de pe fostul bulevard Victoria Socialismului unde s-a încercat, la un moment dat au fost nişte propuneri pentru clădiri mai înalte.
Se încerca acolo un foarte mic “La Defense” al Bucureştiului?
Arhitect Radu Vişan:
A fost un concurs de arhitectură imediat după anii ’90. Din păcate noi avem o politică, să-i spunem urbanistică, destul de nefericită, blocuri mult prea înalte apar în locuri unde nu ar avea ce căuta.
Dar eu aş aminti în primul rând de o autoritate în domeniu în ceea ce priveşte istoria arhitecturii în general, dar istoria arhitecturii interbelice, în persoana domnului Profesor Doctor Arhitect Sorin Vasilescu, căruia v-aş recomanda să-i luaţi un interviu şi care vă poate spune extrem de multe lucruri pe de o parte legat de arhitectura modernistă, pe de altă parte despre modul în care viziunea arhitecturală a Bucureştiului s-a dezvoltat şi probabil Primăria ar putea să vă spună mai mult despre cum se va dezvolta în viitor. Cred că zilele acestea, chiar la Primărie, se va dezbate Planul Urbanistic General, aşa zisul PUG. Şi nu ştiu dacă aţi observat dar la acest vernisaj a fost şi Arhitectul Şef al Capitalei căruia i-am adresat, de asemenea, memoriul despre care v-am vorbit şi pe data de 10 decembrie, când va avea loc în cadrul acestei expoziţii simpozionul “Arhitectura Interbelică în Bucureşti”, vom lansa, la iniţiativa asociaţiei noastre, demersul care este gândit să-şi urmeze un parcurs cu sprijinul Primăriei Municipiului Bucureşti, cu spirjinul Academiei, cu sprijinul Prefecturii, care să ducă în cele din urmă la o soluţionare a acestui fond arhitectural extrem de valoros. Catalogul expoziţiei chiar asta urmăreşte întâi, să fixeze pe de o parte pentru vizitatorii expoziţiei panourile pe care le vedeţi aici expuse şi să aibă în acelaşi timp un reper pentru o suită de clădiri pe lângă care trec de multe ori fără să ştie care este valoarea lor arhitecturală, care este valoarea lor istorică, când au fost construite.
Arhitectura modernistă în Bucureşti are un specific aparte. Durata de construire a fost extrem de scurtă. Mă întreb cum o fi arătat Bucureştiul în acea perioadă, apropo de şantierele actuale ale Bucureştiului.
Dar, ceea ce ar face ca Bucureştiul să aibă un aer special este exact, în afară de alte vechi clădiri, este această arhitectură, care în partea de est a Europei face ca Bucureştiul să fie singurul oraş care are o asemenea valoare arhitecturală.


Vă mulţumesc foarte mult şi vă aşteptăm atunci pe data de 10 decembrie, tot aici, la Biblioteca Academiei Române, în amfiteatrul Ion Heliade Rădulescu. Îi invităm pe toţi cei care doresc să participe să vină.
Şi poate vom avea şi un răspuns de principiu al Arhitectului Şef al Capitalei?
Arhitect Radu Vişan:
Un răspuns de principiu nu putem să avem acum şi nici nu urmărim lucrul acesta. Cu ocazia acestui seminar noi doar lansăm un demers pe care o să-l construim pas cu pas asemenea unui proiect de clădire. Vă mulţumesc foarte mult şi aşteptăm data de 10 decembrie la Biblioteca Academiei Române. Arhitect Radu Vişan: Când am spus asemeni unui proiect de clădire, intenţionăm să facem din acest proiect sau să-l abordăm asemenea unei clădiri şi sperăm să reziste parcursului pe care ni l-am propus de a ajunge la rezolvarea situaţiei sau problemei arhitecturii moderniste din Bucureşti.

Vă mulţumesc încă odată.
Arhitect Radu Vişan:
Şi eu vă mulţumesc.