Din călătoriile unei femei cu suflet de copil - Dana Săvuică
Din călătoriile unei femei cu suflet de copil Interviu cu Dana Săvuică realizat de Virgiliu Hodorogea la Bookfest 2018 “În toată această vâltoare în care m-a aruncat viaţa şi în care… EU m-am aruncat de fapt!.., ...am uitat de copilul din mine şi am uitat de pasiuni vechi, pe care eu puteam poate să le dezvolt şi poate puteam să fac ceva cu ele şi am ajuns în acest moment al vieţii în care am pus stop şi iată, am scris o carte în care m-am dus în trecut, unde am privit în trecutul meu cu ochiii femeii de astăzi şi mi-am pus ca obiectiv să mă iubesc mai mult şi să mă descopăr mai mult.” Dana Săvuică 
Virgiliu Hodorogea: Suntem la Bookfest 2018, un Bookfest deosebit, într-o sală nouă aici, la Romexpo, Pavilionul B1 unde avem şi o prezenţă nouă, pe doamna Dana Săvuică. Ne-am obişnuit cu dumneavoastră la televizor, încercăm să ne obişnuim şi aici, la târgul de carte. Este lansarea unei cărţi inedite, “Din călătoriile unei femei cu suflet de copil”, eu aş spune “din călătoriile de suflet”, din ceea ce am citit eu. Dana Săvuică: Sigur că aşa este. Numai că stând de vorbă cu echipa de la Editura Univers, aceştia mi-au spus că acum este la modă titlul mai lung... şi am optat pentru acest titlu pentru că am considerat că este el în sine un mesaj motivaţional transmis publicului cititor. Virgiliu Hodorogea: Am să vă rog acum să începem oarecum de la finalul cărţii dumneavoastră, unde aveţi o încheiere absolut spectaculoasă, în care spuneţi că: “orice om trebuie să facă nişte călătorii, că viaţa nu este o cursă, ci o călătorie care trebuie savurată!”… Am să vă rog să pornim de aici. Dana Săvuică: Da, exact. Aşa cum spune citatul, da, viaţa nu este o cursă! De ce? Pentru că eu în aproape toate capitolele acestei cărţi povestesc despre nebunia care ne cuprinde sau cel puţin care m-a cuprins pe mine în disperarea de a bifa poziţie, statut social, bani, casă, maşină, familie, soţ, copil şi aşa mai departe... În toată această vâltoare în care m-a aruncat viaţa şi în care… EU m-am aruncat de fapt!.., ...am uitat de copilul din mine şi am uitat de pasiuni vechi, pe care eu puteam poate să le dezvolt şi poate puteam să fac ceva cu ele şi am ajuns în acest moment al vieţii în care am pus stop şi iată, am scris o carte în care m-am dus în trecut, unde am privit în trecutul meu cu ochiii femeii de astăzi şi mi-am pus ca obiectiv să mă iubesc mai mult şi să mă descopăr mai mult. Virgiliu Hodorogea: Şi acum să ne întoarcem la trecut… Primul capitol al dumneavoastră din care am citit este intitulat: “În casă cu crocodilul”, …sau crocodilul din viaţa mea,.. nu mai ştiu exact… în care este o descriere a vieţii dumneavoastră din primele zile de şcoală petrecute la Târgovişte... Dana Săvuică: A, DA!.. Ştiţi cum este expresia aceea… “Parcă am văzut... Crocodilul!” Ideea este următoarea. Eu realmente am trăit o perioadă într-o ţară în care erau crocodili la propriu, dar pe de altă parte crocodili mai de grabă sunt oamenii, pentru că ştiu să muşte mai degrabă decât să mângâie. Eu nu zic că animalul, crocodilul, nu este bun în viaţa noastră…dar,.. ştii? Virgiliu Hodorogea: Măcar pentru o geantă(glumind)?! Dana Săvuică: Pentru o geantă? Nu!,.. Doamne fereşte, dar ideea este următoarea,.. că de multe ori noi scoatem în evidenţă aspectele poate mai neplăcute din caracterul nostru, din comportamentul nostru şi atunci, da, am folosit ideea de crocodil ca o metaforă prin care am exprimat cum m-am simţit eu atunci când am ajuns la Târgovişte, copilul nimănui,.. Nu ştia nimeni cine sunt, de unde proveneam, de unde veneam! Virgiliu Hodorogea: Târgovişte este prima capitală a Ţării Româneşti, este un oraş deosebit...istoric! Dana Săvuică: Este într-adevăr şi în momentul în care am ajuns la şcoală, am povestit despre momentul în care oamenii m-au descoperit pe mine, acea Dana care exista în ultima bancă, dar cu care nimeni nu vorbea la început fiindcă nu ştiau cine sunt. Virgiliu Hodorogea: Acum am să vă rog să faceţi şi o trecere la una din ţările preferate în care aţi stat cu familia pentru că trebuie să spunem că a fost o familie care "s-a plimbat pentru România", pentru diplomaţia românească! Dana Săvuică: Corect, aşa este şi mă bucur că aţi punctat atât de frumos acest lucru. Da, cred că ţara în care eu m-am simţit cel mai bine a fost Sri Lanka, pentru că acolo au fost anii mei de viaţă cei mai prolifici. Virgiliu Hodorogea: Tatăl dumneavoastră a fost Ambasadorul României acolo, în Sri Lanka. Dana Săvuică: A fost acolo, da, în Sri Lanka, dar şi în Indonesia şi în Malaesia şi în Singapore şi în Pakistan şi într-o grămadă de alte ţări, Finlanda, Cipru, dar în Sri Lanka eu am crescut alături de ei de la 7 ani până la 13 ani şi atunci bineînţeles că Sri Lanka este a doua ţară pentru mine, a doua ţară mamă, ca să spun aşa, pentru mine. 
Virgiliu Hodorogea: Vă mulţumesc foarte mult, mă bucur că am făcut trecerea către familie, către tatăl dumneavoastră, şi vă mulţumim pentru carte şi prezenţa la TV care este mult mai accentuată şi vă aşteptăm poate şi cu un nou volum. Dana Săvuică: De ce nu? Dacă o să fie prima carte primită bine, atunci o să am curajul să continui, dacă nu, nu ştiu ce să zic. Vedeţi? Trebuie să-mi înfrunt temerile. Virgiliu Hodorogea: Vă mulţumesc foarte mult pentru interviu. Dana Săvuică: Vă mulţumesc şi eu.
|
 |
