|
Adrian_Nastase_-_Marea_Neagra_in_4_secole_de_cartografie  www.icr.ro Marea Neagră în patru secole de cartografie (2016) “... Hărţile acestea pe care le-am relatat, le-am povestit, dar le-am şi tipografiat, le-am printat în această carte, reprezintă probe pentru aceste interese româneşti, inclusiv una dintre hărţile tipărite aici, o hartă de la începutul secolului al XIX-lea tipărită la Sankt Petersburg, în Rusia, şi care arată faptul că Insula Şerpilor, care putea să dea anumite impicaţii din punc de vedere al delimitării nu era o zonă locuită, deci practic reprezenta o stâncă, chiar dacă acolo...” Interviu cu Premierul Adrian Năstase realizat de Virgiliu Vasile Hodorogea 
(Fotografie - Revista Presei de Carte 2013) Virgiliu Hodorogea: Suntem la Bookfest 2016, din nou cu domnul Premier Adrian Năstase, dar de această dată avem o carte absolut deosebită, “Marea Neagră în patru secole de cartografie”, şi nu aş vrea să intrăm neapărat în istorie, ci doar în istoria recentă, cea cu Ucraina, platoul continental, pentru că aici, pentru noi are o însemnătate deosebită din punct de vedere strategic, strategia legată de energie. Domnule Premier vă rog să ne spuneţi câteva cuvinte pe această temă. Adrian Năstase: Marea Neagră are importanţă pentru noi din foarte multe puncte de vedere. În mod evident din punct de vedere economic, din punct de vedere turistic, din punct de vedere politic şi geopolitic, din punct de vedere energetic. Multe dintre traseele energetice trec prin Marea Neagră, prin subsolul Mării Negre unele dintre ele, ca proiecte deocamdată, şi în plus sunt rezervele de petrol şi de gaz natural care se găsesc în pungi la adâncime, sub apele Mării Negre. Pentru noi a fost foarte importantă delimitarea spaţiilor maritime mai ales în relaţia cu vecinii. Cu Ucraina aveam o problemă foarte veche, care nu a putut fi rezolvată decât în baza unei decizii pe care am luat-o în 2004, aceea de a ne adresa Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga pentru a stabili soluţia între România şi Ucraina în legătură cu apele teritoriale şi cu zonele maritime. De abia în 2009 s-a realizat această departajare printr-o hotărâre dată în unanimitate de Curtea Internaţională şi în felul acesta aproximativ 80% din spaţiul în dispută a revenit României. 
Deci eu consider că a fost un foarte mare succes. Hărţile acestea pe care le-am relatat, le-am povestit, dar le-am şi tipografiat, le-am printat în această carte, reprezintă probe pentru aceste interese româneşti, inclusiv una dintre hărţile tipărite aici, o hartă de la începutul secolului al XIX-lea tipărită la Sankt Petersburg, în Rusia, şi care arată faptul că Insula Şerpilor, care putea să dea anumite impicaţii din punc de vedere al delimitării nu era o zonă locuită, deci practic reprezenta o stâncă, chiar dacă acolo există un far, există şi o legendă privind un vechi templu în care ar fi fost înmormântat Ahile, unii îi spuneau Ulise, o insulă care a purtat nenumărate denumiri de-a lungul timpului. Grecii îi spuneau acestei insule Leuce. Deci, din punct de vedere energetic, ca să revin la întrebare, în mod indirect problemele care s-au pus erau legate de felul în care noi lărgeam sau ni se restricţiona zona unde în perioada următoare se puteau face explorări şi exploatări şi se puteau extrage materii prime, gaze şi petrol. Virgiliu Hodorogea: În cât timp credeţi că vor fi disponibile tehnologii pentru România, chiar prin parteneriat, pentru exploatarea acestor zăcăminte? Adrian Năstase: Lucrurile acestea sunt ceva mai complicate. Nu mai sunt la curent cu unele dintre aceste proiecte, dar din câte am înţeles şi OMW şi Rompetrol au parteneriate care îşi propun ca în alocările respective de zone maritime să înceapă explorarea şi exploatarea. Se pare că există pungi importante de petrol care vor putea fi exploatate în timp. Din păcate pentru acest proiect scăderea preţului barilului la petrol nu a încurajat aceste investiţii pentru că în mod evident este vorba de investiţi serioase, iar în condiţiile în care Gazele de Şist înlocuiesc din punct de vedere energetic o parte din resursele din Orientul Mijlociu sau din subsolul unor mări, sigur că în aceste condiţii interesul pentru explorare şi exploatare a fost diminuat pentru o vreme. Probabil că va reveni în timp. Virgiliu Hodorogea: Tot din punct de vedere al interesului economic, aşa cum aţi început dumneavoastră, legat de interesul turistic, la un moment dat a fost în discuţie şi autostrada aceea care urma să realizeze practic un inel al Mării Negre, care acest inel bineînţeles trecea prin România, Ucraina, Rusia, Turcia, Bulgaria. Credeţi că mai poate fi de interes, va mai continua construcţia la această autostradă, acest inel? Adrian Năstase: Ideea aceasta a fost lansată în cadrul organizaţiei de cooperare a Mării Negre. Dar în vremea aceea, Rusia era un partener agreat şi de ţările membre NATO şi era o altă ambianţă atunci când s-a lansat acest proiect care este foarte interesant. De aceea eu sper să ajungem din nou la o stare de interes comun, de bună vecinătate, care să permită realizarea acestui proiect. Virgiliu Hodorogea: Domnule Premier vă mulţumesc pentru interviu. Adrian Năstase: Vă mulţumesc şi eu. Adrian_Nastase_-_Marea_Neagra_in_4_secole_de_cartografie www.icr.ro |
 |
