|
Crimeea şi noul imperiu rus- Agnia Grigas  www.edituracorint.ro Crimeea şi noul imperiu rus Autor: Agnia Grigas (Bookfest 2022) “... Şi faptul că după cum ştiţi o linie de propagandă foarte serioasă în acest moment este de exemplu orientată spre ideea că Ucraina nu există, că de fapt nu a existat. De aici au plecat. Mai mult decât atât, negociatorul pus în discuţie spre a fi nominalizat în dialoguri, pentru că de fapt nu au fost negocieri deocamdată pe criza ucraineană este fostul ministru rus al culturii, un intelectual, un istoric rus, care nu recunoaşte Ucraina....” Interviu cu Cristian Diaconescu realizat de Virgiliu Vasile Hodorogea 
Virgiliu Hodorogea: Bună ziua domnule ministru Cristian Diaconescu, ne regăsim într-o atmosferă de bucurie şi relaxare la Bookfest 2022, după doi ani şi jumătate de pandemie şi am avut ocazia astăzi, exact la 100 de zile de război între Rusia şi Ucraina să avem la o lansare de carte o dezbatere deosebit de la obiect aş putea să spun, despre problematica rusă în general, atât în Europa cât şi în lume, o analiza succintă chiar pe o perioadă din ultimii 300 de ani, pe marginea volumului “Crimeea şi noul imperiu rus”. Domnule ministru Cristian Diaconescu, dumneavoastră ne-aţi reprezentat la multe semnări de tratate internaţionale, aţi făcut referire la acest lucru în discursul dumneavoastră, vă mulţumim foarte mult pentru că ne-aţi amintit de probleme pe care noi nu le-am soluţionat unele doar parţial vis-à-vis de tezaur bineînţeles, acolo este durerea noastră mare a românilor şi nu neapărat pentru lingouri de aur, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră în cuvântul de la lansare, ci în special pentru tezaurul spiritual care este mult mai valoros şi am să vă rog doar foarte succint, să ne răspundeţi la câteva întrebări. Forumul de la Davos care tocmai s-a incheiat nu a fost adus în discuţie astăzi aici şi care este o mare piatră de încercare pentru că s-a pus problema inclusiv a grânelor din Ucraina dar şi din Rusia, deci ar fi o dată problema alimentara, şi o altă problemă care a fost ocolită începând din 2014 de toată presa, dar absolut de toată presa, cele trei coroane prezente pe drapelul Rusiei, coroana de la Moscova, coroana de la Kiev şi am să vă rog pe dumneavoastră să ne spuneţi care este a treia, că eu nu mai ştiu. Cristian Diaconescu: Da. Aici m-aţi prins. Nu ştiu care este a treia. Ideea este însă în felul următor: tot ceea ce intră în ideologia şi propaganda Federaţiei Ruse presupune legitimarea, reafirmarea unei entităţi mai mari decât cea în limitele frontierei Federaţiei Ruse sau a poporului rus. Argumentul – observaţi de foarte multe ori că se vorbeşte despre cultura şi imperiul slav, despre imperiul slav şi ortodoxia rusă. Deci ei încearcă nu numai să acrediteze un sistem revendicativ prin care îşi legitimează acţiunile practice, ci şi o anumită nostalgie, un anumit sentiment al afirmării unei naţiuni mai presus decât poporul din perimetrul frontierelor. Prin istorie - aşa cum o interpretează ei, prin filiere culturale care unele există dar pe care le şi amplifică, iar altele deşi nu există ei doar şi le imaginează, prin o obligaţie intrinsecă a unor popoare de a se recunoaşte la un nivel superior. Virgiliu Hodorogea: Dar, de aici lipseşte faptul că la un moment dat, de exemplu, din imediata lor vecinătate a dispărut statul polonez din Europa timp de 150 de ani. 
Cristian Diaconescu: De acord. Şi faptul că după cum ştiţi o linie de propagandă foarte serioasă în acest moment este de exemplu orientată spre ideea că Ucraina nu există, că de fapt nu a existat. De aici au plecat. Mai mult decât atât, negociatorul pus în discuţie spre a fi nominalizat în dialoguri, pentru că de fapt nu au fost negocieri deocamdată pe criza ucraineană este fostul ministru rus al culturii, un intelectual, un istoric rus, care nu recunoaşte Ucraina. Deci înţelegeţi tipul de cinism? Virgiliu Hodorogea: Deci, nici Hrusciov nu a fost pe la ei… în cazul acesta! Cristian Diaconescu: Exact. În legatură cu Davos, acolo a apărut o problemă extrem de complicată. Deci avem practic două reuniuni mondiale foarte interesante din punct de vedere al participării - zona economică este forumul de la Davos şi conferinţa de la Munchen privind securitatea, problemele militare şi altele. Virgiliu Hodorogea: La Davos este securitatea alimentară şi securitatea ecologică să-i spunem - a intervenţiei omului asupra mediului mai exact. Cristian Diaconescu: Exact. De altfel şi cum se discută în comunitatea internaţională apare o problemă foarte interesantă şi anume, practic regimul de sancţiune a introdus un tip de blocaj economic şi pe pieţe în legătură cu Federaţia Rusă. Dar, “volens-nolens” - “bun/sau rău” are şi un anume tip de reflex, de efecte colaterale, în ceea ce priveşte pe cei care au luat această decizie - care este una politică. Popoarele respective, la un moment dat, intră într-o zonă de oboseală. O remarca chiar şi Preşedintele Volodymyr Zelenskyy, spunea – da s-a retras Federaţia Rusă din zona Kiev, din zona vestului Ucrainei, acolo mai sunt doar bombardamente sporadice, dar războiul s-a mutat la est. În acel moment, pentru multe zone de decizie, mai ales din lumea occidentală, practic războiul nu mai este atât de important chiar dacă mor oameni, chiar dacă în continuare sunt crime de război în desfăşurare sau chiar aspecte genocidale, şi atunci tentaţia ar putea fi ca decât să se piardă economic aşa de mult, şi de aici au apărut la Davos orientări aproape polare, diferite de la caz la caz şi la intrebarea - şi cum se termină? – sunt întrebări şi nu numai la forumul de la Davos, fie promovate de state precum Polonia, care spune că trebuie să se termine prin înfrângerea Federaţiei Ruse în Ucraina. Atât. Alţii spun teritoriu contra pace. Şi a spus-o chiar şi Preşedintele Emmanuel Macron la un moment dat. Alţii se referă la un fel de acord abisal, un fel de Tratat cu garanţii exterioare cu referire la Ucraina şi la Federaţia Rusă prin care ce nu se poate conveni acum să se convină mai târziu, sunt diverse tactici diplomatice. Virgiliu Hodorogea: Şi atunci despre discursul lui Henry Kisinger dinaintea Forumului de la Davos, cum îl interpretaţi? A venit cu ceva fantasmagoric, spun unii. Cristian Diaconescu: După părerea mea, la dânsul vârsta îşi spune cuvântul. Virgiliu Hodorogea: Deci să dăm vina doar pe vârstă la domnul Henry Kisinger? Cristian Diaconescu: Eu din câte ştiu de zeci de ani, Henry Kisinger nu mai reprezintă pe nimeni din Politică. Nu mai are acel rol de testare, de tipul politici care la un moment dat se transmit în diverse organizaţii neguvernamentale - lucruri care se discută în seminarii sau la Washington Post, pentru a se vedea în ce măsură înainte de a adopta o decizie mai ales la nivelul Depatamentului de Stat ar putea avea un reflex public, adică cum ar vedea publicul înainte să apucăm să ne-o asumăm. Kisinger nu mai face parte din acest grup de verificare. Virgiliu Hodorogea: Vă mulţumesc pentru acest scurt interviu şi vă aşteptăm şi la alte prezentări de carte, sperăm nu pe teme atât de spinoase. Cristian Diaconescu: Vă mulţumesc şi eu. Crimea si noul imperiu rus - Agnia Grigas www.edituracorint.ro |
 |
