|
Revista Presei de Carte -
MAREA ISTORIE ILUSTRATA a ROMANIEI si a REPUBLICII MOLDOVA - Prof. Ioan Bolovan
Interviu cu prof. Ioan Bolovan realizat de Virgiliu Hodorogea Virgiliu Hodorogea: Suntem la Bookfest 2018 cu o carte de istorie absolut inedită, aşteptată de tot publicul românesc dar şi de cel de peste Prut, este vorba de “Marea istorie ilustrată a României şi a Republicii Moldova” care până acum nu s-a mai editat niciodată. Am să vă rog domnule profesor Ioan Bolovan să ne spuneţi care este contribuţia Universităţii din Cluj şi a istoricilor din Republica Moldova.  Ioan Bolovan: În colectivul editorial predomină, este adevărat, istoricii clujeni, dar ne-am străduit prin autori de la Bucureşti, de la Iaşi şi de la Chişinău să avem o acoperire nu doar redacţională, dar mai ales tematică a tuturor provinciilor în care au locuit, locuiesc şi vor locui români. Aşa încât, deşi istoricii de la Universitatea Babeş-Bolyai şi de la Academia Română, de la institutele de istorie din Cluj, sunt într-un număr majoritar, ne-am străduit să avem o perspectivă echilibrată geografică, regională, să nu privilegiem nici Transilvania, nici Ţara Românească, nici Moldova, nici România Mare, nici România Mică şi să avem, repet, o viziune echilibrată asupra întreg spaţiului locuit de români în accepţiunea prin care Mihail Kogălniceanu spunea în 1843 la deschiderea cursului de istorie a românilor la Academia Mihailiană din Iaşi, în care definea noţiunea de PATRIE ca fiind tot teritoriul unde se vorbeşte limba română. Virgiliu Hodorogea: Trebuie să subliniez în continuarea interviului nostru că acest volum începe chiar de la DACI şi de la ROMANI, un lucru foarte important pentru că începând de atunci s-a format pe teritorul României Mari poporul român. Ioan Bolovan: Aşa este. Şi partea aceasta dedicată originilor formării poporului român, continuităţii este tratată echilibrat într-o manieră în care încercăm pe baza surselor diverse, arheologice, lingvistice, istorice, literare să avem o viziune care să conducă şi să încadreze etnogeneza românească în procesul mai larg european de geneză a popoarelor şi să arate, repet, continuitatea în această vatră carpato-danubiano-pontică în ciuda a ceea ce istorici străini, mai cu seamă maghiari, dar şi germani într-o anumită perioadă de timp sau sovietici nu demult, până în ultimele decenii, au încercat să treacă în penumbră şi să escamoteze această problemă a continuităţii poporului român de-a lungul veacurilor. Ne-am străduit totuşi până la zi pentru că istoria aceasta vine până în zilele noastre, să nu privilegiem epoca modernă, sau cea medievală şi să fie o privire echilibrată pentru că gândul nostru a fost să oferim acestă carte publicului larg, iubitor de istorie, nu neapărat istoricilor profesionişti, pentru că pentru ei este doar o sinteză care cum să spun, nu vine cu lucruri spectaculoase, dar în maniera acesta cronologică, organizată pe diverse aspecte, lumea care este pasionată de istorie, care are un anumit nivel intelectual şi mai ales străinii, pentru că lucrarea a fost tradusă şi în limba engleză, a fost gândită ca o sinteză care să ofere istoricilor din afara României o privire sintetică asupra trecutului celei mai mari naţiuni din această parte a Europei şi trebuie să fim mândri că în istorie şi în marea istorie care explică însuşi titlul cărţii, “Marea istorie ilustrată a României şi Republicii Moldova”, în marea istorie am fost de multe ori prezenţi cu personalităţi, cu evenimente care ne-au făcut cinste şi pe care nu trebuie să avem nicio jenă să le evocăm, să le invocăm atunci când putem spera la un viitor mai bun. Virgiliu Hodorogea: Domnule profesor o să vă rog să faceţi doar o scurtă trecere în revistă a faptului că limba română datorează foarte mult limbii franceze. Începând cu anul 1821, practic s-a început reformarea limbii române aducându-se în prim plan scrierea latină pentru că pe teritoriul României trebuie să recunoaştem că până în secolul al XVII-lea, chiar şi al XVIII-lea s-a scris foarte mult în slavonă. Ioan Bolovan: În slavonă, apoi în greaca nouă. Virgiliu Hodorogea: Am avut şi o sută de ani de fanariotism în România şi acest lucru şi-a pus amprenta asupra stilului nostru, să spunem original-românesc ca să nu facem alte comentarii, dar odată cu trecerea prin ţinuturile româneşti, a lui Napoleon Bonaparte, în zona noastră, atunci în jurul anului 1812, aceasta a avut ulterior şi o influenţă lingvistică, repet în contextul în care franceza a devenit o limbă de largă circulaţie în Europa secolului XIX în cancelariile occidentale, această limbă franceză ne-a influenţat şi pe noi, spun lingvisiticii că undeva cam 30% din vocabularul limbii române este influenţat de cuvinte din franceză şi am să vă rog să faceţi şi o referire şi la acest lucru care este foarte prezent atât în mediul academic cât şi în mediul virtual, iar acum aceste idei circulă foarte mult, mai ales că acum avem o altă influenţă foarte puternică şi anume aceea a expresiilor englezeşti-americane datorate mediului virtual. Ioan Bolovan: Aşa este. Trebuie să recunoaştem rolul important şi al Franţei ca generator de civilizaţie, dar şi ca statalitate în modernizarea societăţii româneşti, în formarea statului român modern pentru că ulterior Napoleon al III-lea a susţinut copios demersul unionist românesc de la 1859, dar şi limba franceză a fost un vehicul de modernizare a limbii române, de întărire a originii sale neo-latine. Poate că nu 30%, dar oricum o mare cantitate din lexicul principal al limbii române contemporane este de provenienţă neo-latină, pentru că prin intermediul francezei moderne au fost introduse în limba română chiar şi cuvinte mai vechi. Deci, franceza, francezii şi Franţa ne-au influenţat, repet, limba franceză plus cultura franceză, civilizaţia franceză, nu mai vorbim de importanţa de statalitate franceză, fără acestea nu putem să ne explicăm şi să înţelegem mare parte a epocii moderne începând cu Unirea de la 1859 sub Alexandru Ioan Cuza şi apoi cu Marea Unire din 1918.  Virgiliu Hodorogea: Vă mulţumesc foarte mult domnule profesor. Ioan Bolovan: Cu multă plăcere. LINK: Primul Război Mondial şi realităţile demografice din Transilvania. Familie, moralitate şi raporturi de gen - autor Prof. Ioan Bolovan
|
 |
