Cartea de Aur
a Centenarului Marii Uniri
Autor: Bogdan Bucur


Gaudeamus 2018
Interviu despre UNIREA cea MARE realizat de Copii
împreună cu autorul volumului Bogdan Bucur

Suntem la Gaudeamus 2018, iar domnul Bogdan Bucur autorul volumului Cartea de Aur a Centenarului Marii Uniri a avut o iniţiativă deosebită, aceea de a acorda unor Copii un interviu despre această Carte de Aur, dar şi despre UNIREA cea MARE.



Copil: Ce reprezintă pentru dumneavoastră Centenarul Marii Uniri?
Bogdan Bucur: În primul rând ceea ce reprezintă pentru toată lumea, reprezintă împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri, de la momentul 1918, doar că Marea Unire nu s-a realizat într-un singur an şi într-o singură zi căci faptele mari nu se realizează cum ai bate din palme.
Este un proces istoric care s-a dus pe mai mulţi ani, dar avem obiceiul să celebrăm aşa cum şi voi când împliniţi o anumită vârstă părinţii voştri şi prietenii voştri vă aniversează, când aţi făcut 7 ani, 8 ani, 10 ani. La fel este şi Centenarul Marii Uniri, este o aniversare oficială pentru împlinirea a 100 de ani de la cel mai important moment din istoria poporului român şi anume adunarea tuturor provinciilor locuite de către români într-un singur stat numit România.

Copil: Şi ce i-aţi dori României pentru următorii 100 de ani?
Bogdan Bucur: Copiii pun întrebări mai grele decât adulţii. Trebuie să avem atât faţă de ţara noastră cât şi faţă de noi înşine în general aşteptări moderate, adică trebuie să avem aşteptări în legătură cu ceea ce putem face şi ceea ce putem face este să ne dezvoltăm în cadrul U.E.
Îmi doresc ca în următorii 100 de ani România să fie o ţară modernă, europeană şi democratică şi să avem o infrastructură mai bine dezvoltată decât este astăzi şi cu un nivel de implinire materială suficient de satisfăcător pentru marea majoritate a populaţiei astfel încât oamenii din România să nu mai fie nevoiţi să muncească în străinătate.
Deci îmi doresc să avem un nivel de dezvoltare materială medie spre superioară în U.E., adică o aşteptare realistă, să avem o infrastructură care să ne lege de restul Europei, să avem un regim democratic şi să votăm în alegeri oameni care să fie competenţi şi buni profesionişti. Eşti mulţumit de răspuns?
Copil: Da.

Bogdan Bucur: Alte întrebări copii?..



Copil: Cum v-a venit ideea să rescrieţi “Cartea de Aur a Centenarului Marii Uniri” ?
Bogdan Bucur: Nu am rescris “Cartea de Aur a Centenarului Marii Uniri”.
Întrebarea ta o înţeleg şi este bună, tu te referi la faptul că această carte este a doua “Carte de Aur”, prima dintre ele este din anul 1929 şi celebrează aniversarea a 10 ani de la Marea Unire. Prima aniversare a fost în 1929, la 10 ani de la Marea Unire.
De ce 1929? Pentru că s-a luat ca punct de referinţă pentru Marea Unire un alt an decât 1918, s-a luat anul 1919 pentru că atunci a început să funcţioneze Conferinţa de Pace de la Paris şi între 1919 şi 1920 este momentul în care la nivel internaţional sunt validate alegerile, deciziile politice pe care le-au luat românii în plan intern, acasă.
Prima “Carte de Aur” este într-un singur exemplar care poate fi văzut la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, este un exemplar pictat, este o pictură art nouveau care aparţine marii noastre pictoriţe Cecilia Cuţescu Storck, iar dacă îI rogi pe tăticu şi pe mămica să te ducă în Aula Academiei de Studii Economice (A.S.E.) acolo vei vedea una dintre cele mai importante picturi ale doamnei profesoare Cecilia Cuţescu Storck şi anume “Istoria Negoţului Românesc”.
Aceasta poate fi văzută şi pe internet, dar puteţi să şi intraţi şi să o vedeţi în A.S.E.
Aşadar “Prima Carte de Aur a Serbărilor Unirii”, pentru că aşa se cheamă, este un exemplar pe pergament, poate fi văzută în ultimul capitol al acestei cărţi şi este o carte de onoare, destinată semnăturilor celor care au participat la evenimente.
Cei de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia au refăcut cu ocazia Centenarului această carte, ceva similar şi personalităţile politice ale momentului au semnat în această carte nouă aşa cum au făcut şi cei în urmă cu 90 de ani.
Cartea mea din 2017 “Cartea de Aur a Centenarului Marii Uniri” este un alt produs şi adună documentele şi imaginile relevante pentru acest proces de unificare naţională.

Copil: Cât v-a luat să scrieţi această carte?
Bogdan Bucur: Procesul de documetare şi redactare a durat aproximativ 2 ani.

Copil: Cum v-aţi simţit când aţi terminat cartea?
Bogdan Bucur: M-am simţit pe undeva împlinit, eliberat, dar împlinirea vine odată cu garanţia succesului pentru că poţi să termini o treabă, este la fel ca atunci când părinţii voştri, mămica voastră vă face o mâncărică, ceva, dar ea poate fi proastă. Deci faptul că ai terminat o treabă nu înseamnă că ai făcut-o şi bine.
În ceea ce priveşte acest produs cultural numit cartea, garanţia succesului este dată de vânzări pentru că noi trăim într-o economie de piaţă şi nu se poate ca noi să facem ceva şi noi să credem despre noi înşine că suntem buni şi deştepti şi în realitate să nu ne citească nimeni cărţile. Deci în ceea ce priveşte cartea scrisă, succesul acesteia este dat de vânzarea acesteia, adică oamenii care vin, te urmăresc şi îţi cumpără cărţile. Aşadar m-am simţit bine că am terminat-o, dar m-am simţit şi mai bine în următorul an când am văzut că această carte de istorie “Cartea de Aur a Centenarului Marii Uniri” a devenit un bestseller al anului 2018 pentru domeniul ei.
Împlinirea deci nu constă în faptul că am terminat o carte pentru că sunt sute de mii de cărţi în acest târg pe care nu le citeşte nimeni niciodată şi nu se vând niciodată, ci în faptul că ea se vinde şi că uite sunt atât de mulţi prieteni care o au şi sunt foarte multe mii de exemplare vândute în acest moment.

Copil: Aţi lucrat singur sau cu mai mulţi?
Bogdan Bucur: Niciodată un asemenea produs nu îl realizezi de unul singur.
A fost un efort de echipă, bineînţeles că mie mi-a aparţinut, dar au fost oameni care m-au ajutat, care m-au inspirat, cu care m-am consultat şi dacă vei deschide cartea, la nota mea asupra ediţiei a doua, dar şi la nota mea asupra ediţiei I, vei vedea acolo persoanele cărora le mulţumesc.
Suntem mai mulţi.

Copil: Aţi mai scrie şi a treia “Carte de Aur”?
Bogdan Bucur: Este o întrebare foarte bună. Am de gând să existe o continuare a acesteia, o să vă spun lucrul acesta, dar nu cred că în acest moment. Va exista o ediţie a treia şi ca să-ţi fac o avanpremieră o să-ţi spun că vreau să adaug un al 8-lea capitol în legătură cu tratatele de pace încheiate la Versailles, la Paris în perioada 1919-1920 pentru că îI lipseşte acest lucru şi a fost alegerea mea să nu fie, dar cum ne apropiem de anul viitor când intrăm în 2019, în 2019-2020 vom celebra Centenarul încheierii tratatelor de pace de după Primul Război Mondial care au garantat pe plan internaţional graniţele României de atunci. Deci va exista nu o a treia “Carte de Aur a Unirii” ci o a treia ediţie.

Copil: Ce gânduri sau sfaturi le transmiteţi elevilor şi studenţilor din România?
Bogdan Bucur: Le transmit să citească, dar pentru asta părinţii lor trebuie să aibă grijă ca acasă să aibă copilul o bibliotecă. Părinţii trebuie să aibă grijă ca fiecare copil să crească într-un mediu intelectual, mămica şi tăticul trebuie să ştie că trebuie să-şi ducă copilaşul la teatru, la operă, la filarmonică, mămica şi tăticul trebuie să-şi aducă copilaşii la târgurile de carte cum este aici, copiii trebuie să fie prieteni ai cărţilor şi mă bucur că voi sunteţi astăzi aici cu mine şi că sunteţi nişte prieteni ai cărţilor şi atunci primul lucru pe care îl transmit copiilor, elevilor şi studenţilor, asta fac şi cu studenţii mei, este o încurajare de a citi, dar încurajarea de a citi este un obicei, este la fel cum ne place un anumit tip de mâncare.
Ce îţi place ţie să mănânci?

Copil: Lasagnia.
Bogdan Bucur: Lasagnia. Dar ţie îţi place să mănânci Lasagnia pentru că ai făcut asta frecvent, ţi-a dat mama şi cu tata, nu? Sau îţi iei singur?

Copil: Nu. Câteodată.
Bogdan Bucur: Câteodată. Dar nu ne învăţăm dintr-o dată şi începe să-ţi placă când ai un obicei frecvent. La fel se întâmplă şi cu cartea. Trebuie să deprindem obiceiul de a citi, dar sigur să citim ceea ce ne place. Dar numai cititul ne dezvoltă din punct de vedere neuronal creierul.
Numai cititul pune în mişcare anumite circuite neuronale la nivelul creierului şi ne face să fim deştepţi.
Că dacă nu citim rămânem proşti.
Asta este important de ştiut.

Copiii: Vă mulţumim.
Bogdan Bucur: Şi eu. Bravo. Vă mulţumesc.



Interviul Copiilor - Gaudeamus 2018