Diplomat Mircea Maliţa: “Credeam că voi vorbi după principalul iniţiator şi om a cărui stăruinţă şi formulă editorială a fost adoptată, domnul Dr. Călin Georgescu.
Noi am colaborat strâns la un serial care se numea “Reprofesionalizarea României” şi a apărut ideea că ce a fost mai bun în acele numere plus altele noi eventual să fie strânse într-un nou volum.
N-am ştiut că va fi şi aşa de mare şi aşa de frumos şi aşa de uşor la citit. Este o plăcere să iau această carte la care meritele mele sunt minimale.
Întregul merit, şi asta o să vă spună dânsul cum a ajuns la idee şi cum a cultivat-o, îi revine domnului Dr.Călin Georgescu, care a reuşit să facă ca tema reprofesionalizării să fie circulată în societatea românească până la a primi o actualitate deosebită.
Pentru că acolo unde păşeşte profesionalizarea
trebuie să se îndepărteze altă caracteristică şi alt curent care se numeşte politizare.
Deci astea două niciodată şi nicăieri nu au fost decât invers proporţionale.
Cu cât mai multă politizare cu atât mai puţină profesionalizare.
Una sigur că este aceea, profesionalizarea meritelor şi a recunoaşterii, politizarea are criteriile ei de luptă politică, ea este cu totul altceva.
Şi atunci încurajarea profesionalizării ar fi şi un fel de retragere a politicii care este inerentă tuturor activităţilor umane.
Despre “partiditate / partidism” nu ştiu cum să-i spun dar iese prost în orice caz.
Dominaţia ideii de partid vreau să vă spun că a fost una, eu am salutat în evenimentele din decembrie 1989, ieşeam după nişte ani foarte dificili, să zicem de regim special, greu tolerabil, de excludere. Am simţit că sunt liber.
Una din libertăţile pe care le-am câştigat a fost aceea de nu mai spune cuvântul partid sub nici o formă, nu mai vorbesc de neaderarea la nici un partid.
Nu mi se pare bine, după lecţia fantastică de partid dominant, să mai aibe aceeaşi circulaţie într-o ţară democratică. La locul ei da, dar dominantă de dimineaţa până seara, să mă ierte Dumnezeu dar mi-e greu. Să mă ierte şi colegul Călin Georgescu că poate sunt mai vehement decât bănuia dânsul şi vreau să vă spun: cartea a făcut ceva, a strâns lumea cu convingeri şi cu pasiuni, cu aspiraţii profesionale la un loc.
Şi am spus "domnule nu ne interesează în ce partide suntem, în principiu profesiunile sunt independente de orice partide".
Poţi să fi în orice partid, şi să fi strălucit profesional,
sau să nu fi în nici un partid
şi să fi şi mai strălucit.
Deci, iată, vedeţi, asta este o temă veche în societatea românească - chestiunea politicianismului românesc.
Au fost scrise pagini să zicem aşa mari în legătură cu ea. Dar aici ne întrebăm ceva şi domnul Dr. Călin Georgescu cred că va fi mai succint şi mai clar. Criza asta este blestemată, este lungă , este ca şi cometele cu cozi lungi care nu se mai termină. Nu se termină uşor. Nu se termină pentru lumea întreagă. Nu se termină repede nici pentru noi. Nici la orizont nu este măcar. Plătim datoriile ei generaţii şi generaţii. Toate societăţile ştiu că plătesc scump această criză după ce chiar s-au lăudat că ies din ea.
Şi unele dintre aceste ţări sunt mai mari şi mai importante decât noi.
Faptul că vine ceva după criză preocupă pe toată lumea, pentru că nu există decât două atitudini de bază. Ori asta este un accident, criza asta, şi se repară repede aşa cum ai repara o roată la maşină sau motorul, ori este ceva de sistem şi atunci trebuie să mă duc cu ea la fabrică, înapoi ca să văd unde-i greşeala de construcţie.
Ori sigur că există greşeli de construcţie pentru structura lumii, ori economică, ori politică, ori culturală, orice vreţi.
Pentru că lucrăm aşa cum se susţine aici, pe mai multe planuri în modul nedurabil, nesustenabil, nu ne gândim la generaţia viitoare.
Şi atunci pentru asta după noi potopul. M-aţi înţeles.
Sustenabilitatea este o altă lecţie mare acestei cărţi. Trebuie aplicată în toate domeniile. Ce înseamnă nu pentru tine, de fapt lucrezi pentru cine vine după tine. Să te pomenească nu după decenii ci după secole şi să spui că ai reuşit să învingi dificultăţile istoriei. Iertaţi-mă acesta a fost micul meu cuvânt de introducere, cu mari felicitări pentru domnul Dr. Călin Georgescu, un distins membru al Clubului de la Roma, unde face o reprezentare a României complet demnă şi adecvată, şi ale cărui idei le prezintă aici în ţară la Asociaţia Româna - Clubul de la Roma în modul cel mai reuşit şi eficace cu putinţă.
Şi nu în ultimul rând mulţumiri pentru editura care ne-a oferit prilejul să mângâiem această creaţie, astăzi, s-o răsfoim, să încercăm s-o descifrăm.
Vă mulţumesc.”

Dr. Călin Georgescu: “Vă mulţumesc tuturor pentru prezenţă, personal sunt extrem de onorat să fiu în preajma unui colectiv de autori şi mai presus de orice să mă aflu, zic eu nemeritat, pe o copertă alături de maestrul meu, Profesorul Mircea Maliţa, căruia de fapt îi datorez cunoaşterea şi percepţia acestei lumi.
Acum, câteva cuvinte despre carte. Dumneavoastră, sigur sunteţi cei mai în măsură să o judecaţi, eu vă pot spune doar o propoziţie din punctul nostru de vedere şi al meu personal.
Această carte contrazice realitatea.
Aici m-aş opri pentru că ea aduce două lucruri inexistente în aceşti 20 de ani, gândirea pe termen lung şi competenţa.
Deci avem un titlu “România după criză” şi al doilea “Reprofesionalizarea”. Şi eu am învăţat de la maestrul meu şi din partea celor mai luminaţi gânditori ai viitorului şi sfătuitori ai marilor Guverne ale lumii şi ai civilizaţiei că dacă nu gândeşti pe viitor nu exişti. Aceasta este prima condiţie şi a doua trebuie să fii competent ca să dezvolţi ceva, să te ocupi. Sigur, nu este un proiect politic, să ne înţelegem bine. Este o poziţie pentru valorificarea socială a lucrului bine făcut, pentru că, personal, sigur că te întrebi domnule cum poate să fie condus ceva cu oameni inculţi, cu atât mai mult o ţară. Dar nu aici cred că-i problema. Incult este un om blajin, aşa de felul lui, un om la locul lui, în banca lui, care încearcă să înveţe ceva. Mai grav sunt pseudo-inculţii, care peste toate nu numai că te conduc, dar încearcă să te şi înveţe despre ce este vorba. Asta mi se pare cel mai dureros.
Însă această carte va pune o bază solidă în structurile adevărului şi nu face altceva decât construieşte.
De aceea am spus că ea contrazice realitatea.
Este o carte care propune cu modestie un proiect de ţară, asta ne-am dorit.
Sper că am reuşit după părerea noastră pentru simplul fapt că în România, după criză, trebuie să gândeşti pe termen lung ceea ce face şi Europa, şi nu se poate spune că România nu are strategie, pentru că există “Europa 2020” şi acolo sunt lucruri precise legate de ştiinţă, de educaţie, de energie, sunt lucruri clare pe care Europa le are şi după ştiinţa mea România este totuşi membră a acestui club. Acum, dacă în continuare batem la porţile acestui club este greşeala celor pe care i-am menţionat mai devreme.
Partea cealaltă se referă strict la reprofesionalizare, la modul în care reuşeşti şi admiterea că orice competitivitate în această lume se bazează pe competenţă. Sigur atât timp cât în România obedienţa este mai bine răsplătită decât profesionalismul autentic, pentru că avem categorii cu o problemă şi mai ales avem o problemă când s-a transformat şi s-a dus în alte zone şi sunt apreciate mult mai bine loialitatea de partid faţă de loialitatea de ţară. Şi sigur că aici apar problemele când schimbăm nivelul. Adică transformăm şi înlocuim de fapt ştiinţa cu miturile şi în 20 de ani asistăm la un popor care se închină în continuare la zeii de ceară care sunt implicaţi în focurile tranziţiei permanente şi când schimbăm de fapt competitivitatea şi realitatea cu iresponsabilitatea şi cu modul acesta total neadecvat de a acoperi frauda cu zâmbetul pe buze. Atunci sigur că lucrurile nu o iau în sensul dorit. Noi propunem o chestiune clară: să ne racordăm la noile tendinţe internaţionale şi la Europa unde nu avem foarte multe de schimbat, decât să ştim care este obiectivul pe termen lung şi să-l parcurgem şi să înţelegem ce înseamnă să dai răspuns la întrebarea tipar pentru orice elev, student în această ţară care ar trebui să fie de fapt măsura învăţării, să dai răspuns la întrebarea ce ştii să faci?
Şi dacă şti să dai răspuns la întrebarea asta, evident că poţi să dezvolţi meşteşuguri, poţi să dezvolţi lucruri profesionale şi poţi să conduci sigur instituţii. Îmi rămâne să spun că această carte trebuie să ne aducă, sperăm noi, să înţelegem o dată pentru totdeauna că o construcţie pe termen lung nu se află decât în adevăr. Deci este imposibil altfel. Este precum lupta între David şi Goliat, pentru că dacă David trăia în realitate murea sigur.
Şi atunci trebuie să înţelegem că numai prin seriozitate şi prin lucrul bine făcut putem să ajungem la parametrii pe care, îi şi avem în această carte, marii noştri înaintaşi au ştiut să o facă. Şi au ştiut s-o facă cu credinţă, cu dăruire, aşa cum spuneam, pentru ţara lor, pentru ca noi cei de astăzi să avem destin.
Când vom înţelege acest lucru, România va fi exact ce Brătianu spunea “miracolul românesc” în care eu cred cu tărie, trăiesc permanent acest lucru, “miracolul românesc” în care fac analogia fructului din pom şi nu toate fructele se coc odată, se coc aşa pe rând şi poate fructul românesc sau “miracolul românesc” se va coace ultimul din două motive: ca noi să înţelegem jertfa înaintaşilor pentru această ţară şi cu atât mai mult să ajutăm o lume întreagă în derivă, care a făcut greşeli fundamentale în toţi aceşti ani şi aşa cum spunea domnul Profesor Mircea Maliţa, e o greşeală de sistem.
Şi acest sistem poate chiar România îl va putea reconstrui.”

Declaraţie de presă
a domnului
Dr.Călin Georgescu:




Dr.Călin Georgescu: Actuala criză este o criză în primul rând de ideal comun. Şi criza de ideal comun vine atunci când nu ai un obiectiv clar, care porneşte practic din educaţie.

Cum vedeţi România după ieşirea din criză?
Dr.Călin Georgescu: După ieşirea din criză trebuie să respectăm ceea ce am spus, trebuie să respectăm ceea ce Europa a propus, conceptul de dezvoltare durabilă, gândirea pe termen lung, următorul deceniu bazat pe ştiinţă, pe cercetare, pe educaţie, pe energie, pe ocuparea forţei de muncă, cele 4 obiective.


www.compania.ro